Schimburi interculturale

Azi m-am întors de la depozit cu Stefan (sau Stephan). De obicei mă duce acasă Joel, şeful. Stefan (sau Stephan) e un coleg de muncă mai bulgar de felul lui, aşa. Pe drum, a băgat nişte muzică. La început mi-a dat impresia că e doar muzică, dar după câteva secunde a început să mi se pară cunoscută. Am ciulit urechile. Parcă îmi aminteam ritmurile. Am continuat să ascult cu un semi-interes dublat de o semi-stupoare auditivă. Dintr-o dată, m-a pocnit! Ritmuri ondulatorii, de buric, vuiet de chef, iz de veselie, “Chica-chica” şi… versuri româneşti! O manea autentică îmbuteliată în România! Înainte fusese o manea bulgărească (de-aia mi se părea aşa de cunoscută emoţia muzicală), urmată de una românească. 

Aşa am aflat eu că în Bulgaria se ascultă în draci manele româneşti. Ba mai mult, alea de sentiment sunt adaptate şi interpretate (copiate, bă, copiate!!!) de cantautorii lor în bulgărească. Am ascultat chiar şi hit-ul atomic al Corinei, ăla cu “Uh, selecta”, în bulgărească. Pe lângă această descoperire aproape ştiinţifică, am mai realizat şi că mi-am îndeplinit unul dintre ţelurile stabilite înainte de plecarea din Ro: să ascult manele în timp ce mă plimb cu maşina prin State. Mă rog, ţelul ăsta o să aibă continuitate, căci urmează să închiriem o maşină ca să mergem la Six Flags, în New Jersey. Şi bineînţeles că o să-l pun pe Stefan (sau Stephan) să-mi facă CD-uri cu manele. Salam and roll, baby!