Sprintena ca o caprioara fleoscaita pe asfalt

Pentru toti vegetarienii si iubitorii de blanuri din animale exotice, o dedicatie: acum cateva zile era sa omor o caprioara. Ma duceam cu masina la depozit si, aproape de neinteles, chiar mergeam cu viteza legala, cand deodata imi sare in fata patrupeda. Repede, frana, dar nu d-aia brusca pentru ca iar risc sa ma trezesc cu apa din spate peste mine. Da-o dracu’ de caprioara, integritatea hainelor mele e mai importanta. Franez eu ce franez si ajung la nici o jumatate de metru de dobitoaca. Inca mai aveam destula viteza in roti. Animala nu se misca, n-avea nici o treaba cu cele lumesti. Gata, sun acasa si le zic sa puna o oala pe foc, ca in seara asta mancam supa de caprioara! Tocmai cand anticipatia gastronomica ajunsese la cote stelare, dobitoaca face doua salturi si se pierde in padure. Las’ ca data viitoare n-o iert…